Aș fi vrut ca textul acesta să înceapă cu o enumerare a tuturor cablurilor de diferite feluri care zac la mine în cameră, transportând electroni de colo-colo la diferite tensiuni între 12 și 220 V. Numai că dincolo de a avea un rol sugestiv-ilustrativ, ar fi avut mai degrabă darul de a-l plictisi pe cititor și de a umple multe rânduri în acestă pagină. Multă căblăraie, prea multă. Urâtă, enervantă, împletită și dezordonată. Am încercat să lichidez din ea acum câteva luni luându-mi un laptop. Bătrânul desktop zace și acum nefolosit pe birou cu toate firele atârnânde. În schimb, au mai apărut în plus cablul de alimentare al laptopului, încă un mouse și un prelungitor 6:1 în plus față de vechiul 5:1. Iar routerul pe care mi l-am luat ca să mă simt și eu wireless a mai adus cu sine două cabluri: unul de alimentare și unul de legătură cu modemul. Al naibii wireless. Și să vezi distracție dacă trebuie în același timp să încarc prin USB iPod-ul, să descarc poze din cameră, eventual să încarc de la priză bateriile camerei, calculatorul, telefonul și în același timp să mânuiesc mouseul conectat cum altfel decât prin USB.
Wireless, huh? Aș zice că o să fiu fericit atunci când energia electrică o să se poată transmite wireless. Până atunci sunt mici șanse să scăpăm de cablurile de alimentare. Iar cu fiecare gadget sau device o să mai adăugăm încă 1-2 cabluri la arhiva personală. Și tot așa până când vom ajunge să trăim printre colaci de cablu trântiți pe podele sau prin rafturi. Iar picioarele și mâinile se vor încurca printre firele deja îmbârligate între ele pe care, într-un final apoteotic, le vom aduna mănunchi, vom scoate siguranțele și le vom secționa inginerește cu un foarfece bine ascuțit.
Se afișează postările cu eticheta wireless. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta wireless. Afișați toate postările
joi, 23 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)